Evenimentul anual dedicat profesorilor CELS – ediția a VI-a
Pentru al 6-lea an consecutiv, luna iulie a venit cu întâlnirea anuală a celor mai dedicați profesori coordonatori ai Cluburilor CELS. Ca și anul trecut, întâlnirea online a ne-a dat posibilitatea să ne vedem în număr mai mare, nu numai cu cele 8 câștigătoare din fruntea clasamentului. Chiar dacă pandemia continuă și dorința tuturor devine din ce în ce mai arzătoare pentru a se vedea față în față, de a se îmbrățișa și râde și a vorbi vrute și nevrute, așa cum numai atunci când te vezi în direct o poți face, am realizat cât de bogată a fost experiența ultimului an.
Alături de Larisa Popescu, gazda întâlnirii, au venit 10 profesoare cărora le mulțumim pentru extraordinarele eforturi depuse în acest an, pentru proiectele făcute cu drag și pasiune, pentru că sunt dascăli minunați, dedicați 100% copiilor: Elena Niga din Sinești – Iași, Lacrămioara Teodorescu din Faraoanele – Vrancea, Ana Maria Petrea din Piscu – Galați, Loredana Tudorache din Stâncești – Botoșani, Elena Spiridon din Șinca Veche – Brașov, Cornelia Petcu din Grojdibodu – Olt, Silvia Daniela Răveanu din Corlățel – Mehedinți, Valentina Papp din Liebling- Timiș, Oana Burticioaia din Vaideeni – Vâlcea, și Mihaela Savu din Bătrâni – Prahova.
Cuvintele cheie pentru proiectele anului școlar încheiat au fost: implicare, modele, specialiști, resurse, energie, comunitate, participare și co-creație, pentru că totul se face mai bine împreună. Discuțiile au început cu proiectul din Corlățel, 100 de Doruri care a însumat și exemplificat perfect toate aceste elemente. La scară mai mică sau mai mare, de fapt toate activitățile derulate în Cluburile CELS au la bază aceste ingrediente.
Pornind de la implicare, Daniela Răveanu a spus că „dacă vrem o lume mai bună trebuie să începem de aproape, cu noi. Atunci și ceilalți o să contribuie la transformarea ei. Eu pe principiul ăsta am mers întotdeauna: hai să facem noi, noi să începem! Și chiar a funcționat…”
Elena Spiridon a urmărit pe parcursul anului derularea tuturor proiectelor Asociației, chiar și a celor în care, din păcate, nu a putut participa în mod direct. I se pare foarte important că, mai mult ca în oricare alți ani, copiii au avut modele. Fie că au fost elevii mai mari care le-au oferit meditații în proiectul MOV, ori specialiștii din proiectele ROCultural și 100 de Doruri care le-au dat încredere să se exprime liber și să creeze lucruri minunate (printre ei numărându-se chiar și actrița Katia Pascariu recunoscută internațional) – toți acești oameni i-au făcut să simtă că merită și ei, la fel ca oricare alt copil de pe lume, toată atenția. „Cel mai mare lucru pe care poate să-l vadă un om este că altcuiva îi pasă de el!”
Apoi, la fel de important este că prin lucrul cu specialiștii la ateliere copiii au primit niște repere foarte bune. Specializarea și profesionalismul arată că amatorismul nu e suficient, că acel „merge și așa” nu-și are locul atunci când într-adevăr vrei să faci ceva important, care să rămână (cum a fost, de exemplu, organizarea expoziției de fotografie în proiectul de la Corlățel).
Rezultatele bune nu au întârziat și tot Elena ne spune: „2 fete de la MOV care au făcut meditații la engleză au luat 10 la școală. Și au o profesoară exigentă, venită din Canada. A fost important că au comunicat cu copii mai mari care au un anumit standard, e important că au avut modele. Aceste legături oraș-sat i-a motivat în dezvoltarea lor personală.”
Derulând în continuare pe ecran fotografiile de grup ale celor 5 ediții anterioare, în paralel cu o seamă de amintiri, Larisa Popescu mărturisește că „lucrând împreună de atâta timp, am sentimentul de familie, de comunitate, nu am deloc emoții la aceste întâlniri ale noastre. De fiecare dată abia aștept să ne vedem și să povestim … e ca și când te-ai duce acasă la familia ta și te bucuri că te vezi
A urmat o trecere în revistă a realizărilor Asociației Lume Bună în anul precedent, urmată de o discuție pe larg cu toate profesoarele despre cum a fost acest an din punctul lor de vedere.
Cornelia Petcu spune că, anul acesta „cel mai mult am simțit dor: și copiilor unii de alții și copiilor de mine și mie de ei. Am simțit că e o legătură mult mai puternică după perioada asta de online când ne-am văzut în semestrul II. La sfârșitul anului copiii mai ca voiau să mai stea la școală, în ciuda căldurilor.”
Într-adevăr, așa cum am observat pe unde am fost, în sate, în general, școala rămâne un nucleu bun – locul unde se adună toți împreună.
Despre cum am depășit provcările acestui an? În general prin foarte foarte multă comunicare și deschidere, căutând soluții împreună, în echipă. Mai mult chiar față de alți ani în care tendința poate era de a le rezolva mai unidirecțional sau doar cu câțiva oameni.
La întrebarea legată de cum ne încărcăm cu energie, răspunsurile au fost cât se poate de variate:
- Desenând (schițând) proiecte și yoga
- Iubind
- Satisfacția de a aduce un nou om valoros în echipa CELS
- Citind în paralel câte o carte de dezvoltare personală și un roman mai ușor
- Gătind
- Cu umor
- Călătorind și re-luând organizarea taberelor cu copiii
- Prin grădinărit
Și comunicarea cu Lume Bună se vede că a contribuit în destul de mare măsură la reușitele anului, după cum au votat profesoarele.
Au urmat discuțiile și propunerile pentru viitor, în ce privește activitatea Cluburilor CELS.
Una din cele mai mari dorințe este pentru o reuniune fizică a profesorilor. În rest, va fi o combinație între activități offline – mai ales la școală, între profesorii coordonatori și elevii cluburilor – și online – întâlniri periodice între profesori și cu echipa asociației, ateliere cu specialiști.
Profesorii își doresc și recunoaștere oficială din partea Ministerului Educației pentru activitatea depusă în cadrul Cluburilor CELS. Idea lansată de Larisa Popescu este să construim împreună un dosar în care prezentăm rezultatele bune ale mai multor cluburi pentru a fi depus la minister.
„Vrem să mișcăm energiile copiilor, că până la urmă sunt niște energii acolo care stau și dorm. Eu o zi pe săptămână mi-o dedic pentru acest lucru. Dar vreau să recunoască și ministerul faptul că acolo se mișcă lucrurile. De ce trebuie să adunăm nu știu câte școli ca să-mi recunoască mie eforturile? Iată că am 9 ani de când sunt în Clubul CELS… Câți ani mai trebuie? Și sunt rezultate. Dacă stau și pun pe hârtie sunt rezultate la nivel de admitere, la nivel de competiții naționale și dincolo de ele, sunt și rezultate prin faptul că ne vin copiii la școală și avem promovabilitate 100%. Noi le dăm o oportunitate în plus acestor copii să nu plece din comunitate.” – spune Elena Spiridon.
Ca în fiecare an, această întâlnire, precum și diplomele și premiile oferite celor 8 profesoare câștigătoare ale competiției Cluburilor CELS, au fost realizate sub egida proiectului ROCultura, proiectul anual co-finanțat de AFCN. Mulțumim celor care susțin an de an implicarea profesorilor: AFCN, ECDL România, Farmec România și anul acesta și Asociația ADO.
În concluzie, ediția a 6-a a evenimentului de premiere a implicării și dedicării profesorilor ce coordonează Cluburile CELS a subliniat încă o dată importanța creării unei comunități a profesorilor în care ei să se inspire, sa împărtășească experiențe legate de proiecte dar și cele legate provocările și satisfacțiile aduse de schimbările din ultimii 2 ani. Cu toate aceste provocări și dificultăți evenimentul a fost plin de energie și de recunoștință pentru cât de multe lucruri am reușit sa realizăm împreună. Discuțiile au fost utile și au pus bazele unor noi proiecte și continuării celor existente,
Ne dorim sa creștem și în continuare această comunitate și să fim alături de acești profesori dedicați. Platforma online pe care o construim în cadrul proiectului ROCultural va fi un sprijin în plus, va aduce mai aproape de ei resursele pe care le oferim comunităților.
Ne revedem la toamnă când vom lansa platforma și o vom pune la lucru, în beneficiul tuturor. Până atunci, le dorim o vacanță frumoasă și binemeritată tuturor dascălilor!
Proiectul ROCultural este realizat de Asociația Lume Bună și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.